Recunoastere de datorie – model

Prezentare

Recunoasterea de datorie este inscrisul prin care o persoana (debitorul) confirma in mod expres, in scris, existenta unei obligatii de plata a unei sume de bani fata de o alta persoana (creditorul), indiferent de cauza care a generat aceasta datorie. Actul isi gaseste temeiul in principiile generale ale dreptului civil roman privind proba obligatiilor (art. 1176 si urmatoarele din Codul civil, Legea nr. 287/2009) si in dispozitiile referitoare la titlurile executorii din Codul de procedura civila. Distinctia fata de contractul de imprumut: contractul de imprumut de consumatie (art. 2158-2170 Cod civil) presupune remiterea efectiva a unei sume de bani la momentul incheierii sale, sursa obligatiei fiind chiar remiterea sumei. Recunoasterea de datorie, in schimb, nu creeaza o obligatie noua: ea constata si consolideaza probator o datorie deja existenta, oricare ar fi sursa acesteia - un imprumut anterior nedovedit printr-un inscris formal, un avans de fonduri nerestituit, o prestatie de servicii neachitata, o restanta comerciala intre particulari sau orice alta obligatie banesta a carei existenta debitorul o accepta expres. Valoarea probatorie: recunoasterea de datorie, redactata sub semnatura privata, constituie o proba puternica in eventualul litigiu ulterior, deoarece rastoarna sarcina probei in favoarea creditorului - debitorul care a semnat inscrisul va trebui sa demonstreze ca datoria nu exista sau a fost deja stinsa, si nu invers. Aceasta face din recunoasterea de datorie un instrument util atunci cand o creanta preexistenta nu a fost consemnata in mod adecvat la origine. Titlu executoriu: atunci cand recunoasterea de datorie este constatata printr-un inscris autentic notarial care cuprinde o clauza clara privind cuantumul, exigibilitatea si termenul de plata, aceasta poate dobandi caracterul de titlu executoriu, conform art. 641 si urmatoarele din Codul de procedura civila, permitand creditorului sa treaca direct la executare silita, fara a mai fi necesara obtinerea unei hotarari judecatoresti prealabile. Recunoasterea sub semnatura privata, desi valabila ca proba, nu are prin ea insasi acest caracter, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege pentru anumite tipuri de titluri. Esalonarea platii: partile pot conveni un calendar de rate pentru stingerea datoriei recunoscute, cu precizarea datelor de scadenta ale fiecarei rate si a consecintelor neplatii uneia dintre ele (de exemplu, decaderea din beneficiul termenului si exigibilitatea imediata a intregii sume restante). Dobanda de intarziere: in lipsa unei prevederi contrare, neplata la scadenta atrage curgerea dobanzii legale penalizatoare, calculata conform OG nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, cu titlu de daune moratorii (art. 1535 Cod civil). Cand se foloseste: pentru a consolida in scris o datorie deja existenta intre particulari sau intre un particular si o societate, atunci cand nu exista un contract formal anterior care sa o constate, precum si pentru a facilita o eventuala procedura de recuperare a creantei (somatie de plata, ordonanta de plata, executare silita). Greseli frecvente: confuzia cu un contract de imprumut (cand suma nu a fost remisa la momentul semnarii, ci anterior sau deloc), lipsa unui cuantum clar si a unei date de exigibilitate, omiterea autentificarii notariale atunci cand partile doresc caracterul de titlu executoriu, si absenta unor clauze privind dobanda si consecintele neplatii ratelor esalonate.